La primele două întâlniri ale Atelierului de activism pentru drepturile omului am discutat despre relația între drepturi și legi, am arătat cum legile existente bune pot fi folosite în lupta pentru asigurarea accesului efectiv la drepturi, în timp ce această luptă trebuie dusă și pentru schimbarea legilor în așa fel încât ele să reprezinte interesele oamenilor dezavantajați de modul în care funcționează economia capitalistă. De asemenea, am vorbit despre o serie de legi care reglementează drepturile omului în general, și dreptul la locuință adecvată în particular la nivel internațional, european și național. Dar am povestit și despre activismul din Cluj pentru dreptate locativă din ultimii 11 ani, bazat pe cercetare militantă și pe un ethos antirasist și feminist dedicat unor valori precum egalitatea și solidaritatea, pentru a transmite tinerilor de diferite etnii și statut social pasiunea pentru astfel de lupte. Cea de a treia întâlnire a atelierului am dedicat-o discuțiilor mai detailate despre ce înseamnă relația între lupta pentru drepturi politice, pentru recunoaștere culturală, pentru drepturi social-economice, dar și drepturi reproductive. Invitatele noastre speciale de la organizațiile rome ERomnja și RomaJust, cu care avem o colaborare îndelungată și în cadrul Blocului Pentru Locuire din România, ne-au oferit șansa să vorbim despre această temă din perspectiva comunităților și persoanelor rome deposedate de toate aceste drepturi. (Enikő Vincze, Căși sociale ACUM!)
Mesajul meu către participante ar fi acela de a le îndemna să chestioneze și să acționeze asupra lucrurilor care se întâmplă în jurul lor. Este important să chestionăm sexismul, și să înțelegem lupta feministă, să chestionăm rasismul și să înțelegem lupta anti-rasistă, să chestionăm clasismul și să înțelegem lupta anti-clasistă, dar cred că este necesar să chestionăm toate acestea și să vedem legăturile dintre ele pentru a înțelege de ce acele persoane cu multiple identități sau identități intersecționale sunt mereu împinse de cele mai multe ori în afara orașelor, la marginea societăților într-un cerc vicios din care este foarte greu să ieși fără sprijin. Totodată cred că este important ca solidaritatea să fie principiul după care să ne ghidăm în luptele noastre. (Georgiana Lipcan, ERomnja)
Activismul juridic în favoarea categoriilor dezavantajate nu este o poveste de succes continuu. Chiar și în cazurile în care am avut victorii în procesele în instanță împotriva primăriilor care evacuează și stabilesc criterii discriminatorii de atribuire a locuințelor sociale (de ex. În Eforie, sau în Focșani), la un moment judecătorii s-au întors împotriva noastră, nemaivorbind despre faptul că aceste procese se derulează timp de mai mulți ani, sau despre cum primăriile, după ce pierd un caz în instanță, introduc de exemplu noi criterii discriminatorii ca să excludă romii evacuați de la accesul la locuițe sociale. Totuși, este important ca aceste cazuri să fie câștigate chiar dacă durează 10 ani, pentru că pot să funcționeze mai departe ca referințe pentru alte cazuri din alte localități. Pentru activiști, aceste procese și victoriile parțiale sunt importante și pentru că pot fi încurajatoare, ele pot însemna o recunoaștere a luptei lor, atât din partea comunităților cât și din partea instituțiilor de la nivel local, național, sau internațional. Activiștii pentru dreptate locativă sunt actori foarte importanți și pentru că ei pot să documenteze cazurile din punct de vedere social, și să vină astfel în sprijinul muncii avocaților/ juriștilor. Dar până la urmă este important, ca oamenii pentru care ducem aceste lupte juridice, să aibă acces la justiție socială. (Eugen Ghiță, RomaJust)